Greșelile tipice la termoizolarea fațadei și cum pot fi evitate
Termoizolarea fațadei este o investiție nu pentru un singur sezon, ci pentru următorii 20–30 de ani. De aceea, orice greșeală în faza de montaj iese foarte repede la suprafață: apar fisuri, zone care îngheață, umiditate în colțuri, decofări. Mai jos analizăm cele mai frecvente greșeli în sistemul de „fațadă umedă” și cum pot fi evitate, ca să aveți un perete cald și stabil zeci de ani.
Greșeala nr. 1. Punți termice între plăcile de termoizolație
Unde este problema:
- rosturi deschise între plăcile de polistiren sau vată minerală;
- montaj fără „dilatarea” rosturilor, ca la zidărie, ci în „cruce”;
- lipire incompletă – plăcile nu stau perfect lipite de suport;
- zone neizolate: buiandrugi, grinzi, elemente metalice, dibluri fără rupere de punte termică.
Consecințe:
- înghețarea colțurilor și a anumitor porțiuni de perete;
- puncte de condens și mucegai la interior;
- facturi mai mari la încălzire, deși fațada este „izolată”.
Cum este corect:
- plăcile se taie și se montează cu rosturi minime, „în cheie”;
- se lucrează cu rosturi decalate, ca la cărămidă;
- rosturile până la 3–4 mm se umplu cu spumă poliuretanică, nu cu adeziv;
- se folosesc dibluri cu rupere de punte termică și se detaliază atent toate nodurile unde pot apărea punți termice.
Greșeala nr. 2. Pregătirea slabă a suportului
Ce se face greșit:
- termoizolația se lipește pe tencuială veche, decojită;
- nu se îndepărtează praful, petele de ulei, eflorescențele;
- suportul este umed, cu fisuri și goluri.
Rezultatul:
- după 1–3 sezoane apar „bombe”, decofări și fisuri;
- finisajul (inclusiv placarea cu plăci) se desprinde împreună cu adezivul.
Cum este corect:
- se îndepărtează complet straturile neaderente, se deschid și se repară fisurile;
- denivelările mari se corectează cu tencuială sau adeziv;
- suportul se grunduiește cu grund de profunzime sau beton-contact – în funcție de tipul suprafeței;
- înainte de lipirea termoizolației, peretele trebuie să fie uscat și solid.
Greșeala nr. 3. Adeziv greșit și consistență incorectă
Erori frecvente:
- pentru exterior se folosește adeziv „de interior”, fără rezistență la îngheț;
- se modifică raportul apă–pulbere – amestecul iese prea fluid sau prea vârtos;
- nu se respectă timpul de maturare, se lucrează imediat după amestecare.
Consecințe:
- aderență slabă la suport și la termoizolație;
- plăcile se pot desprinde la primele cicluri de îngheț-dezgheț;
- apar fisuri în stratul de bază armat.
Cum este corect:
- se folosește adeziv de fațadă, rezistent la îngheț, compatibil cu termoizolația aleasă;
- se respectă strict instrucțiunile producătorului, inclusiv timpul de maturare;
- pentru lipirea plăcilor adezivul trebuie să fie puțin mai plastic, iar pentru stratul armat – consistență de smântână groasă.
Greșeala nr. 4. Nerespectarea tehnologiei „fațadă umedă”
Ce se neglijează:
- se renunță la plasa de armare sau se folosește o plasă de interior;
- plasa se pune direct pe termoizolație, fără să fie „înecată” în adeziv;
- suprapuneri foarte mici ale benzilor de plasă (sub 10 cm);
- lipsa profilelor de colț la muchii și la glafuri.
Rezultat:
- rețea de microfisuri, colțuri ciobite, zone umflate;
- finisajul final (tencuială sau placare) copiază toate aceste defecte.
Cum este corect:
- se folosește plasă de fațadă alcalino-rezistentă cu densitate min. 145 g/m²;
- se aplică mai întâi stratul de bază, apoi plasa se înglobează în adeziv;
- suprapunerea benzilor trebuie să fie de min. 10 cm;
- colțurile și glafurile se întăresc cu profile speciale cu plasă.
Greșeala nr. 5. Montaj în condiții meteo nepotrivite
Ce se întâmplă des:
- lucrările se fac la temperaturi sub +5 °C sau cu îngheț noaptea;
- se lucrează în plin soare și vânt puternic, fără plase de protecție;
- se continuă montajul pe ploaie sau în ceață densă.
Consecințe:
- adezivii nu dezvoltă rezistența necesară;
- apar microfisuri și decofări;
- durata de viață a sistemului scade drastic.
Cum este corect:
- se respectă intervalul de temperatură dat de producător (de obicei +5…+25 °C);
- schela se protejează cu plasă de fațadă;
- pe timp foarte cald se umezește ușor suportul și se evită lucrul în orele cu soare puternic;
- nu se lucrează pe ploaie sau la umiditate ridicată.
Greșeala nr. 6. Ignorarea soclului, glafurilor și zonelor de racord
Unde apar problemele:
- lipsa profilului de soclu – termoizolația „plutește” în aer;
- zona de stropire cu apă, zăpadă și sare nu este protejată;
- racordurile la acoperiș, balcoane, atice și tablă nu sunt etanșate corect.
Consecințe:
- spălarea sistemului de jos în sus, degradarea tencuielii și a placării în zona soclului;
- infiltrarea apei în spatele termoizolației, mucegai în colțuri și la tavan.
Cum este corect:
- sistemul începe de la un profil rigid de soclu;
- soclul se armează suplimentar și se protejează cu finisaje mai rezistente la umezeală și săruri;
- toate racordurile se tratează cu grijă (benzi, etanșanți, profile picurător, glafuri și dolii corect dimensionate).
Cum ajută KORDEKO să evitați aceste greșeli
La KORDEKO privim termoizolarea și placarea ca un singur sistem, nu ca două lucrări separate.
Noi:
- alegem împreună cu clientul varianta optimă de termoizolație (polistiren sau vată minerală) pentru tipul de clădire;
- folosim adezivi și materiale de armare testate pentru sisteme de fațadă umedă;
- protejăm termoizolația cu plăci flexibile KORDEKO pe tehnologia PletaFlex – ușoare, elastice și durabile;
- tratăm cu atenție soclul, colțurile, glafurile și rosturile, pentru a elimina punțile termice și infiltrațiile.
Rezultatul este nu doar o casă mai caldă, ci un sistem complet de fațadă care:
- reduce costurile de încălzire și răcire;
- nu crapă și nu se decojește;
- își păstrează aspectul curat și culoarea mulți ani.
Contacte KORDEKO
📱 Telefon: +37368140333
🌐 Site: www.kordekoro.md
📧 Email: kordeko.md@gmail.com
📲 Mesaje rapide:
Suntem și pe rețele sociale: